De ce pleacă americanii?

Fondul de investiții american Carlyle vinde participația pe care o are la Black Sea Oil & Gas (BSOG), proiectul de exploatare a gazelor naturale din Marea Neagră din perimetrul Midia. Alături de Carlyle se vinde și pachetul de acțiuni deținut de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD).

Proiectul Black Sea Oil & Gas, de dimensiuni mai mici decât Neptun Deep, poate fi considerat un deschizător de drumuri în materie de exploatare offshore, în România, după anul 1989. De altfel, exploatarea perimetrului Midia a fost tot timpul în planul doi, în sensul că „luminile reflectoarelor” au fost focalizate asupra Neptun Deep, cu toate schimbările și controversele din jurul proiectului, în timp ce BSOG a reușit fără mult zgomot ca în șase ani (2016-2022) să finalizeze explorarea și să înceapă efectiv producția de gaz.

BSOG a fost amendată în ultimii ani de autoritatea de reglementare pentru că nu a respectat legislația care prevede vânzarea gazului pentru consumul populației și centralelor electrice de termoficare la preț reglementat. Amenzile au fost contestate în instanță argumentul în favoarea BSOG fiind că au încheiat un contract de vânzare a întregii cantități de gaze extrase înainte de apariția legii care reglementează prețul și vânzarea gazului produs în România.

Conform comunicatului oficial, investiția totală în exploatarea din Marea Neagră a fost de aproximativ 400 milioane de dolari. Întrebarea este: de ce au vândut fondul de investiții american și BERD? Sunt mai multe scenarii. Primul este că ne aflăm în fața unui comportament de afaceri tipic pentru fondurile de investiții și pentru BERD. Se știe că fondurile de investiții au acest profil, adică încep o afacere mai mult sau mai puțin riscantă, o fac să funcționeze și la un moment dat găsesc un cumpărător cu experiență din industria de profil.

De altfel, Carlyle, care deține în BSOG aproximativ 70% din capital, a avut, conform mass-media, intenția de a-și vinde participația încă din anul 2022. Ceea ce arată că fondul de investiții a pregătit în mod constant ieșirea din companie și probabil că acum a găsit soluția eficientă atât din punctul de vedere al afacerii, cât și din cel tehnic.

Încă o dată, vânzarea BSOG are sens dacă înțelegem că acesta este modul de lucru al administratorilor de active financiare și dacă știm că logica lor este, în principiu, speculativă, adică presupune vânzarea unei companii pe care au dezvoltat-o.

În cazul BERD, lucrurile stau aproximativ la fel, în sensul că banca intră totdeauna într-o companie ca acționar minoritar, dar vine cu prestigiul și girează guvernanța corporativă a firmei. Prezența BERD în acționariat este o carte de vizită pentru orice investitor majoritar.

Al doilea scenariu este cel al ieșirii investitorilor americani din România din cauza creșterii riscurilor în zona Mării Negre. Nu este prima firmă americană care pleacă din România. În anul 2015, Chevron a renunțat la concesiunile de gaze de șist din județul Vaslui, în perioada 2019-2022 s-a închis tranzacția prin care Exxon și-a vândut către Romgaz participația la proiectul Neptun Deep. În aceste zile, vom asista și plecarea Carlyle, iar dacă adăugăm alte două proiecte americane energetice sub semnul întrebării, reactoarele mici și aprovizionarea cu gaz prin așa-numitul „coridor vertical”, avem imaginea unei prezențe tot mai firave a companiilor din SUA.

În fine, al treilea scenariu ar putea fi acela al unei reașezări la nivel mondial. Pentru marile companii sau marile fonduri de investiții vânzarea unui proiect și reorientarea către alte zone de interes este o practică folosită des. Pentru cumpărător, Mazarine Energy, o firmă europeană cu o prezență discretă în România, achiziția este prilejul pentru a promova în altă ligă. Vom vedea.