O rectificare bugetară plictisitoare, dar care transmite câteva mesaje

Pentru cei care ar fi putut să își imagineze că prima rectificare bugetară de anul acesta va aduce mult „lapte” și multă „miere”, datele publicate ieri de Ministerul Finanțelor sunt o dezamăgire. Pentru cei care ar fi crezut că prima rectificare din 2026 va aduce dezvăluiri senzaționale legate de plăți restante, pot constata că s-au înșelat amarnic.

Nimic din afirmațiile populiste nu se vede în rectificarea bugetară. Propunerea Ministerului Finanțelor este cât se poate de plictisitoare. Dar pentru economie plictiseala face bine, pentru că înseamnă normalitate și predictibilitate.

Rectificarea arată transparent unde se dă și de unde se taie (în fond, rectificarea nu înseamnă altceva decât o realocare în funcție de realitatea din buget și cea din economie). De asemenea, printre rânduri, cu ocazia rectificării, ministrul finanțelor a transmis o serie de mesaje. Încă de la început se precizează clar că se menține ținta de deficit cash de 6,2% din PIB. Este o afirmație necesară în contextul în care se promovează tot mai des idei economice generoase, dar populiste, fără acoperire în surse de venituri bugetare.

Propunerea de rectificare bugetară aflată în dezbatere publică este transparentă. Putem vedea cine primește și de unde se taie fonduri. Astfel, sistemul de sănătate primește cei mai mulți bani, 3,22 miliarde de lei net. Cea mai mare parte a sumei este alocată Fondului național unic de asigurări de sănătate, iar Ministerul Sănătății are, în același timp, alocări suplimentare, dar și o reducere de cheltuieli din cauza gradului redus de execuție a proiectelor finanțate din fonduri europene. Apoi, pentru plata pensiilor, din toate domeniile, pentru asistență socială și drepturi salariale se majorează bugetul cu 3,47 miliarde de lei.

Trebuie remarcat că alocările pentru sănătate și pensii vin de la bugetul de stat, ceea ce ne arată fragilitatea fondurilor de pensii și de sănătate, dependența lor de banii bugetari și insuficiența veniturilor obținute din contribuții.

Bugetele locale primesc pe sold 2,8 miliarde de lei, din care două miliarde, sunt alocați pentru stingerea plăților restante. Nu vă grăbiți cu concluzia că s-au găsit plățile întârziate. Ele există, într-adevăr, dar, de ani de zile, la fiecare rectificare se alocă sume de acest nivel pentru a rezolva circuitul unui blocaj financiar. Adică, sunt bani repartizați de la buget pentru unitățile administrativ-teritoriale care au datorii la companii private sau la firme aflate în subordinea consiliilor locale, care la rândul lor au datorii către bugetele de stat și în felul acesta se reduce o parte din arierate.

De unde se iau banii? Raportul privind rectificarea bugetară arată o sursă importantă și anume: legea finanțelor publice obligă ordonatorii principali să nu cheltuiască 10% din creditele aprobate prin legea bugetului. La rectificare, sumele sunt deblocate și urmează să fie alocate către diverse destinații sau sunt reduse, acolo unde datele bugetare la zi arată că nu vor putea fi cheltuite.

Documentul arată că s-au tăiat sume de la investiții, adică de la proiecte cu fonduri europene care sunt într-un grad redus de execuție, 5,24 miliarde de lei, la care se adaugă o reducere a subvențiilor cu 1,14 miliarde de lei plus de la transferuri și cheltuieli de capital.

Prezentarea rectificării bugetare include câteva idei-cheie și anume că este construită pe baza documentelor fiscal-bugetare, inclusiv pe datele execuției bugetare (deci, nu pe „caii verzi de pe pereți” despre care vorbesc unii politicieni), că nu sunt angajate cheltuieli noi fără sursă de finanțare și că prioritizarea investițiilor și corelarea angajamentelor multianuale se va face în funcție de resursele disponibile. Sunt avertismente pentru construcția bugetului de stat pentru anul viitor. Atunci va fi „bătaia peștelui” și atunci se va da lupta dintre tendințele populiste și deciziile realiste. Rectificarea nu este decât o „încălzire” pentru bugetul pentru anul 2027, cam plictisitoare, dar necesară.