Euro crește, bursa scade, obligațiunile se vând. Piețele au transmis un mesaj „RO-ALERT”

Ieri, a fost o zi complicată pe piețele financiare legate de România. Indicele BET, principalul indice al Bursei de Valori București a scăzut cu 1,4%, dar unele acțiuni au suferit căderi mari ale prețului.

Nici piața valutară nu a fost mai liniștită. Euro a crescut față de leu până la o rată de schimb de 5,2788, ceea ce este un maxim istoric. În fine, veștile rele au fost completate și de o a treia și anume o creștere a randamentului obligațiunilor emise de statul român pe o perioadă de 10 ani. Pentru a înțelege clar, atunci când cresc randamentele unii investitori decid să vândă obligațiunile. Este ceea ce s-a întâmplat ieri.

Dar, foarte important este că întregul peisaj economico-financiar s-a mișcat în jos. De fapt, a existat o ieșire de bani din România. Nu știm deocamdată sumele, adică anvergura mișcărilor, dar ieșiri de capital au existat cu siguranță. Totul arată că unii investitori au renunțat la activele românești. Au fost lichidate depozite bancare în lei și au fost vândute acțiuni listate la BVB și s-au cumpărat euro. De aici au venit scăderile la Bursă și presiunea asupra cursului de schimb, respectiv creșterea monedei europene. Mai mult, creșterea randamentului ne arată că au fost vânzări de obligațiuni românești.

Nu știm în acest moment cum să privim ziua de ieri. A fost doar un accident de o zi? Este un semnal care precede decizia agenției de rating S&P? Este riscant să speculăm, dar cel mai înțelept este să urmărim în aceste zile ce se întâmplă pe piețe cu activele românești.

Ieri, indicele BET a scăzut cu 1,4%, iar acțiunile Cris-Tim au înregistrat cel mai mare declin din structura BET, respectiv cu 11,8%, în timp ce acțiunile Aquila au scăzut cu 5,1%.

Este adevărat că dacă privim cifrele anuale creșterile rămân solide. Indicele BET a crescut cu 30% de la începutul anului, în timp ce acțiunile Cris-Tim au avut un avans cu 132%. Prețurile acțiunilor au scăzut începând cu luna august a.c., dar ieri a existat o coordonare a piețelor, adică piața de capital a scăzut, pe piața valutară s-a întărit moneda europeană, iar pentru obligațiunile românești au crescut randamentele.

De exemplu, obligațiunile au avut o evoluție destul de agitată. În luna aprilie a.c., atunci când au avut loc alegeri parlamentare în Ungaria, piața cota obligațiunile României și Ungariei la același nivel de aproximativ 6,5%. De atunci, randamentul obligațiunilor românești a crescut la peste 7%, iar al Ungariei a scăzut la aproximativ 5%.

Ce s-a întâmplat? Doar niște alegeri și o criză politică. Rezultatul alegerilor parlamentare din Ungaria au dat încredere investitorilor că țara a intrat pe o traiectorie politică și economică bună. În timp ce în România, în luna mai a.c. s-a declanșat criza politică și din acel moment obligațiunile au fost tot mai scumpe depășind 7%.

Trebuie menționat că o creștere a randamentului obligațiunilor a avut loc din cauza situației externe. Conflictul din Orientul Mijlociu a stârnit un val de creștere a randamentului obligațiunilor statelor. SUA, de exemplu, se împrumută în acest moment cu peste 5%, Germania cu 3,5%, iar Italia cu 4,5%. Sunt randamente mari care cresc costurile de împrumut ale statelor.

Dar, dincolo de influența externă, România și-a creat propriile probleme prin indicatorii economici slabi și prin lipsa soluțiilor politice pentru formarea unui guvern. Pentru comparație, să spunem că în decembrie 2021, randamentul obligațiunilor românești era de numai 3%, pentru ca în acest moment să fie de peste 7%.

Ziua de ieri a fost o furtună într-un pahar cu apă sau ne arată o erodare a încrederii investitorilor financiari în România? Dacă ne aflăm în varianta a doua vor veni momente dificile pentru finanțarea datoriei publice și a deficitului bugetar, cel puțin până la rezolvarea crizei politice.