Cum se schimbă creșterea pe consum cu un model bazat pe investiții și valoare adăugată

De câțiva ani, economiștii români vorbesc tot mai des despre ceea ce ei numesc schimbarea modelului de creștere. Chiar și unii politicieni au preluat termenii și am văzut în ultimii ani cum o serie de programe de guvernare includ un obiectiv de acest fel.

Este clar că preocuparea pentru schimbarea economiei vine din evidentul impas în care se află actualul model de creștere care a avut virtuțile lui, care a adus rezultate spectaculoase într-o anumită perioadă, dar care pur și simplu este obosit și depășit.

Într-o analiză prezentată cu ocazia unui eveniment organizat de revista Forbes România profesorul Cosmin Marinescu, vice guvernator al Băncii Naționale a României a pus din nou în discuție „modelul economic care trebuie construit pentru a avea o creștere sustenabilă în viitor”.

Pentru a ajunge la condițiile care trebuie îndeplinite pentru a se construi un model economic bazat pe mai multă valoare adăugată și sustenabil, analiza profesorului universitar Cosmin Marinescu pleacă de la situația actuală.

Astfel, ratele de creștere economică au scăzut foarte mult în ultimii ani. În anul 2024, creșterea PIB a fost cu numai 0,9%, anul trecut rata de creștere economică a fost de doar 0,7%, iar anul acesta prognozele oscilează între o scădere ușoară și o creștere mică.

Anul acesta a scăzut consumul, ceea ce semnalizează că preocuparea pentru trecerea de la un model de creștere bazat pe deficite și consum spre unul în care principalul motor să fie investițiile este perfect justificată.

Inflația a intrat pe o traiectorie descendentă, pentru că efectul de bază și-a spus cuvântul. Numai că prognozele arată că spre sfârșitul acestui an va trece din nou de nivelul de 6% urmând ca anul viitor să aibă loc o scădere graduală.

Deficitul bugetar s-a redus în primele șapte ale anului și va încheia 2026 în ținta asumată de guvern, dar economiștii repetă des atenționarea care spune că și anul viitor va trebui să aibă loc o scădere a deficitului. Datoria publică a depășit pragul de referință european de 60% din PIB, iar anul acesta cheltuielile cu dobânzile au crescut alarmant ajungând la 3% din PIB. Simplificând se poate spune că în acest ritm atunci când deficitul bugetar va ajunge la 3% din PIB va fi acoperit numai de cheltuielile bugetare cu dobânzile, ceea ce va pune o presiune imensă asupra bugetului.

Analiza profesorului Cosmin Marinescu arată că deficitul comercial s-a redus, dar nu la nivelul așteptat. Mai mult, ajustarea deficitului balanței comerciale a survenit ca urmare a scăderii consumului și mai puțin datorită creșterii exporturilor. Este o corecție a cererii interne, nu un câștig de competitivitate.

Asistăm de fapt la limitele modelului de creștere bazat pe competitivitate prin costuri reduse, forță de muncă ieftină, exporturi cu valoare adăugată mică și stimularea consumului. Este apusul unui astfel de model de creștere cu atât mai mult cu cât pe măsură ce salariile în România se apropie de media europeană se erodează și avantajul competitiv. Ce ar trebui să contribuie la trecerea către un model bazat pe investiții și valoare adăugată? Extinderea lanțurilor de producție locală, creșterea productivității și stimularea investițiilor în tehnologii și în capitalul uman.

Cosmin Marinescu enumeră și trei condiții esențiale pentru migrarea către un nou model de creștere economică. Este vorba despre sustenabilitatea finanțelor publice, respectiv gestionarea responsabilă a bugetului și atragerea de fonduri europene. Nu este o condiție ușor de îndeplinit dacă vedem ce s-a întâmplat în anul 2024 în finanțele publice. Apoi, este nevoie de un sector corporatist performant și rezilient care să se bazeze pe capitalizarea companiilor, pe disciplină la plată și pe o structură sănătoasă de finanțare. A treia condiție este trecerea de la competitivitatea prin cost la cea bazată pe exporturi de calitate, tehnologie și inovare. Nu este un proces simplu, dar pentru România va fi miza importantă a următorilor ani.