Necunoscutele gazului din SUA: prețul, intermediarii și cantitatea

În dosarul „coridorului vertical” încep să apară unele clarificări. Mai interesante sunt cele tehnice. „Coridorul vertical” este o infrastructură complexă de procesare și transport a gazului natural care vine, în principiu, din SUA, ajunge în Grecia, în portul Alexandroupolis, la un terminal de gaze naturale lichefiate și continuă cu o magistrală de conducte care traversează Grecia, Bulgaria și România, unde se bifurcă spre Republica Moldova, Ucraina și Ungaria.

Inițial, Romgaz făcea parte din acționarii firmei care construia terminalul de GNL din portul grecesc, dar în anul 2020, fără vreo explicație publică, firma de stat a decis să iasă din proiect.

Practic, așa-numitul „coridor vertical” este esențial mai ales în actualul context în care Uniunea Europeană caută de un deceniu soluții alternative la gazul rusesc. Din strategia de a găsi noi surse de aprovizionare, SUA, prin gazul natural lichefiat, este o variantă esențială și din acest punct de vedere infrastructura de transport numită „coridorul vertical” este extrem de importantă. De altfel, Polonia are deja construit un terminal terestru de regazeificare care procesează gaz american și aproape de finalizare un al doilea terminal plutitor.

Dacă în materie de infrastructură lucrurile sunt clare, disputele aprinse încep în ceea ce privește „montajul economic”. Sunt aduse în discuție aspecte fundamentale, precum intermediarii, prețul sau cantitatea.

Intermediarii. Cei familiarizați cu domeniul energetic își aduc aminte de două companii, WIEE și Wintershall. Erau cele două firme prin intermediul cărora România a importat ani de zile gaz din Rusia. Adevărul este că producătorul Gazprom a impus acest model, prin intermediari, iar companiile de stat românești nu au reușit niciodată să cumpere direct de la Gazprom. Există un intermediar impus de partea americană și un cumpărător apărut ca din senin, o companie românească. Firma locală susține într-un comunicat de presă că se afla în sală la semnarea unui memorandum pe tema „coridorului vertical” și a fost solicitată intempestiv să fie parte din contract, adică să cumpere gaze care vin din SUA pe o perioadă de 20 de ani. Ne rămâne să credem fie că este o glumă neinspirată, fie o manevră greșită de imagine, pentru că dacă lucrurile ar sta în realitate în felul acesta ar fi vorba despre un amatorism de neiertat pentru demnitarii statului român care au făcut o astfel de alegere. În orice caz, ne-am putea gândi că aranjamentele comerciale cu SUA sunt diferite de cele cu Gazprom, adică să existe mai multă transparență, dar se pare că piața gazelor are asemănări chiar acolo unde nu te aștepți.

Romgaz a refuzat să cumpere gaze provenite din Grecia din rațiuni logice, pentru că va exploata Neptun Deep alături de Petrom și își propune să crească producția și în perimetrul Caragele din județul Buzău. În schimb, Transgaz a semnat un contract de transport, ceea ce este logic dacă ne gândim că rațiunea „coridorului vertical” este de a aproviziona cu gaze mai multe state din zonă, ceea ce pentru compania românească este o oportunitate putând să încaseze bani din taxe de tranzit.

Prețul. Pe tema prețului gazului venit din America există două opinii. Demnitarii afirmă că prețul este mic, profesioniștii declară că prețul este mai mare decât cel de piața internă sau de pe piețele europene. În absența unor date oficiale, între demnitari și profesioniști pe cine să credem?

Cantitatea. Subiectul este complicat. Dacă ținem cont de producția internă, de începerea exploatării în zona offshore, de consumul local și de capacitatea redusă de înmagazinare, gazele de pe „coridorul vertical” nu ar fi interesante pentru România. Dacă, însă, avem în vedere creșterea consumului cel puțin la câteva obiective industriale, Azomureș, centrala de la Iernut sau centrala de la Mintia, consumul și implicit nivelul cererii se schimbă. De asemenea, Asociația „Energia inteligentă” publică o analiză care arată că România poate construi o strategie de hub regional cu gazele extrase din Marea Neagră și cele aduse pe „coridorul vertical”. Este o idee bună, dar deocamdată, gazele americane sunt obiect de dispută.