Ziua cea mare

Astăzi, România așteaptă raportul agenției de rating S&P. Este a treia agenție care își prezintă evaluarea în ultimele luni. Până acum, ratingul de țară a rămas neschimbat și sunt șanse mari ca și S&P să păstreze actualul nivel.

Raportul S&P de astăzi vine într-un moment foarte complicat. De exemplu, ieri, piața valutară interbancară s-a mișcat din nou. Ieri, după-amiază, după ce Banca Națională a comunicat cursul oficial, leul a scăzut vertiginos față de euro și dolar. Cel puțin în raport de moneda europeană, nivelul a depășit chiar cursul de 5,30 lei pentru un euro, un prag care se spunea că va fi apărat de BNR.

Se vede treaba că banca centrală nu a putut să susțină piața, mai ales după ce cu câteva ore înainte statistica ne-a arătat că rezerva internațională a scăzut în luna septembrie a.c. cu cinci miliarde de euro, o parte din acești bani fiind folosiți de BNR pentru a calma piața valutară în ultimele două săptămâni ale lunii septembrie.

De cel puțin o săptămână activele financiare românești sunt vândute parțial de către cei care le dețin. O posibilă explicație ar putea fi aceea că investitorii pe piețele emergente scot o parte din bani pentru a se orienta către SUA. Adevărul este că obligațiuni americane cu un randament mai mare de 5% nu găsești să cumperi chiar în fiecare zi. O cauză a devalorizării leului este chiar orientarea unor fonduri de investiții și a unor bănci către monede mai sigure și mai stabile decât cea românească.

Dar, dincolo de cauzele externe este necesar să vedem și temele interne. Faptul că de cinci luni nu s-a găsit o soluție politică stabilă care să preia formarea unui guvern este un semn de incertitudine pe care agențiile de rating au ajuns să îl semnaleze ca atare.

Este greu, aproape imposibil, de înțeles de către agențiile de rating motivul pentru care criza politică s-a întins în România pe o perioadă atât de lungă de timp. Dacă de obicei, în rapoartele agențiilor referirile la situația politică sunt destul de rare și de vagi, de data aceasta cele trei agenții de rating au făcut remarci pe larg cu privire la situația politică arătându-și îngrijorarea atât față de blocajul politic, cât și față de un viitor guvern care poate veni cu decizii contrare cu dinamica de consolidare fiscală.

Evoluțiile piețelor financiare din ultimele zile ne arată că nu este imposibil ca S&P să ia o decizie la care nu așteptăm și anume să retrogradeze ratingul de țară al României.

Personal, cred că S&P nu va schimba nimic, respectiv va păstra același rating și aceeași perspectivă pentru România. Va aștepta să apară o rezolvare politică, pentru că în acest moment, urgența este găsirea unei soluții politice.

Abia după aceea ne putem uita la indicatorii economici care arată rău. Inflația a scăzut, dar până la sfârșitul anului așteptările sunt să crească din nou. Deficitele gemene, bugetar și de cont curent, sunt în continuare mari, chiar dacă anul acesta s-au făcut progrese. Datoria publică a crescut, cheltuielile bugetare cu dobânzile au urcat foarte mult și își vor păstra această tendință în anii următori.

În aceste condiții, guvernul va avea o sarcină cât se poate de dificilă și anume să reducă deficitul bugetar și să aibă creștere economică. În principiu, cele două ținte economice sunt divergente, ele nu pot fi îndeplinite în același timp. Cu toate acestea, există soluții propuse de economiști care teoretic pot duce la stimularea economiei și pot atinge și obiectivul de scădere a deficitului bugetar.

Ziua cea mare, cea de azi, nu este chiar atât de mare. România poate fi retrogradată oricând la categoria junk, nu doar cu ocazia rapoartelor de evaluare anunțate, iar acest lucru pune presiune asupra următorului guvern, indiferent cum se va numi el.