Marea Neagră: ce poate face Europa pentru securitatea navigației?

Marea Neagră a devenit cea mai periculoasă rută maritimă din lume în 2026, arată o analiză a „Financial Times”. Peste 570 de nave au fost lovite și cel puțin 40 de marinari au murit, mai mulți decît în atacurile asupra unor nave în Strîmtoarea Ormuz. Cum s-a ajuns aici? Ce reacție au țările NATO de la Marea Neagră – România, Bulgaria, Turcia? Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a venit luni în România, iar marţi va fi în Bulgaria. Vizita sa în cele două țări are ca scop consolidarea răspunsului în fața atacurilor din regiunea Mării Negre. Ce poate face Uniunea Europeană în fața atacurilor asupra navelor din Marea Neagră? L-am întrebat pe Claudiu Degeratu, expert în securitate și apărare.

Cel rol va avea hubul de securitate strategică proiectat de România și Bulgaria și susținut acum de Uniunea Europeană? Ce aduce în plus față de ce avem deja?
Claudiu Degeratu: „Aduce în plus culegere și integrare de informații privind situația din tot spaţiul Mării Negre, adică senzori, radare, culegere de informații legate de posibile mișcări, riscuri și amenințări. În același timp, ar trebui să faciliteze o reacție mai rapidă de coordonare interinstituţională, civilă și militară, pentru a da un răspuns unor asemenea amenințări. Și în al treilea rînd, la fel de importantă este consolidarea rezilienței infrastructurilor strategice legate de spațiul maritim. Mă refer la porturi, cabluri submarine și toate facilitățile logistice și punctele de exploatare offshore. Pentru că, de exemplu, Neptun Deep este complet automată, funcționează fără muncitori pe ea. Este condusă prin cabluri coordonate printr-un centru de comandă. Deci există o întreagă arhitectură de cabluri – vorbim și de cabluri de internet, vorbim și de cabluri de electricitate, cablurile de comandă și control pentru exploatările offshore – care trebuie protejată. Sigur, nu avem aceeași densitate de probleme de infrastructură maritimă ca în Marea Nordului. Acolo sînt și mai multe porturi și e o intensitate mai mare a comerțului, dar și la noi sînt obiective strategice importante care ar trebui protejate prin activitatea acestui hub. Ce nu poate să facă hub-ul este să trimită vase de luptă și să elimine acele drone. Dar poate să prevină, poate să coordoneze acțiunea. Sigur, după aceea trebuie să intervenim cu capabilități navale punctual, acolo unde amenițarea este în creștere.”

Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! 

O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin 
Un produs Radio România Cultural