Două nume se întorc acasă: Sportul Studențesc și Progresul renasc la marginea fotbalului mare

Într-un fotbal românesc în care cluburile dispar, își schimbă numele sau se mută dintr-un oraș în altul, două dintre mărcile tradiționale ale Bucureștiului încearcă drumul invers. Sportul Studențesc și Progresul revin în atenție nu prin transferuri spectaculoase și bugete uriașe, ci prin proiecte construite de jos, cu sprijinul oamenilor care nu au acceptat ca istoria lor să rămână doar într-un album cu fotografii îngălbenite.

Pentru suporterii mai tineri, Sportul Studențesc și Progresul pot părea simple nume din arhiva campionatului. Pentru cei care au cunoscut însă fotbalul bucureștean al altor vremuri, ele înseamnă două lumi distincte.

Sportul era echipa din Regie, asociată cu mediul universitar, cu jucătorii tehnici și cu un aer boem. Progresul era clubul din Cotroceni,  echipa „bancarilor”, dar și a unei părți din Bucureștiul intelectual și artistic. Identitatea ei s-a construit tocmai din faptul că nu era echipa sistemului. Progresul a devenit în anii 90 formația din Parcul cu Platani, devenită ulterior FC Național, dar rămasă în memoria tribunelor sub vechea identitate bleu-albastră.

Astăzi, revenirea acestor două echipe se produce pe două trasee diferite. Sportul pornește din nou aproape de punctul zero, în timp ce Progresul, prin proiectul Progresul Spartac, a parcurs deja mai multe trepte ale reconstrucției și a ajuns inclusiv în faza grupelor Cupei României.

Sportul Studențesc din nou la linia de start

Pe 3 septembrie, revenirea Sportului Studențesc a fost anunțată oficial, la aproape un deceniu după dispariția echipei de seniori. Noul proiect urmează să înceapă în Liga a V-a București, locul în care tradiția valorează mult, dar nu aduce niciun punct în clasament. Strategia anunțată presupune o dezvoltare graduală și promovări succesive, fără promisiunea unei ascensiuni artificiale.

În jurul renașterii s-au mobilizat suporteri care au păstrat vie memoria formației din Regie. Demersul a început să prindă contur public încă din 2024, când reprezentanții proiectului vorbeau despre revenirea în competițiile organizate de Asociația Municipală de Fotbal București. După o perioadă de pregătire, ideea a trecut de la nostalgie la organizare concretă.

Sportul duce în spate o moștenire importantă. În tricoul alb-negru au evoluat fotbaliști precum Gheorghe Hagi, Marcel Coraș, Mircea Sandu, Gino Iorgulescu sau Costin Lazăr. Clubul a fost vicecampion al României și a participat în cupele europene, iar Regie a devenit unul dintre locurile recognoscibile ale fotbalului bucureștean. Tocmai de aceea, revenirea nu înseamnă numai înscrierea unei echipe într-un campionat de nivel inferior. Înseamnă recuperarea unei identități. Iar acum “Gașca nebună” revine, echipa va fi antrenată de unul dintre membrii săi marcanți, Tibi Bălan.

Marile întrebări privesc stabilitatea financiară, infrastructura și recâștigarea legăturii cu stadionul din Regie. O emblemă poate deschide uși și poate aduce public la primele meciuri, dar continuitatea va depinde de organizare, de sectorul juvenil și de capacitatea proiectului de a rezista atunci când entuziasmul începutului se va lovi de dificultățile fotbalului mic.

Progresul, reconstrucția care a trecut proba timpului

Dacă Sportul se află la început, Progresul Spartac reprezintă deja un exemplu despre cum poate fi readusă la viață o tradiție. Clubul a fost înființat în 2014 și se prezintă drept un continuator al spiritului vechiului Progresul București. A pornit din Liga a V-a, de pe un teren modest, și a crescut treptat, punând accent pe fotbalul ofensiv și pe formarea copiilor.

Povestea sa este legată de dispariția vechiului club din Cotroceni, care intrase în faliment în 2009. Pentru suporteri, Progresul nu putea fi redus însă la actele unei societăți comerciale. Memoria echipei care cucerise Cupa României în 1960, culorile bleu-albastre și atmosfera din Parcul cu Platani aveau nevoie de o continuare.

Progresul Spartac a ajuns în Liga a III-a, apoi a promovat în eșalonul secund. În paralel, centrul său juvenil s-a dezvoltat până la câteva sute de copii, iar echipa U17 a devenit campioană națională. Clubul și-a construit astfel legitimitatea nu numai prin nume, ci și prin activitatea de zi cu zi: antrenamente, generații crescute local și jucători tineri promovați la seniori.

Cupa României a fost scena pe care proiectul s-a făcut cunoscut publicului larg. Progresul Spartac a eliminat formații precum Rapid în 2020 și CSA Steaua, în 2021, demonstrând că un club cu resurse limitate poate compensa prin organizare, curaj și atașament. Calificarea în grupele Cupei României în acest sezon confirmă această ascensiune și readuce numele Progresului într-o competiție națională importantă. Nu este încă vechiul stadion din Cotroceni plin, dar este mai mult decât o simplă evocare sentimentală: este fotbal jucat sub presiunea unui rezultat oficial.

Mai mult decât două reveniri

Cele două proiecte spun ceva esențial despre fotbalul românesc. Tradiția nu garantează succesul, dar poate oferi fundația unei reconstrucții. Sportul trebuie să parcurgă drumul pe care Progresul Spartac îl cunoaște deja: de la entuziasmul suporterilor la instituție, de la siglă la academie și de la primul meci la un proiect durabil.

În Regie și în comunitatea progresistă, oamenii nu cer ca trecutul să fie reprodus identic. Ei vor doar ca aceste nume să aibă din nou prezent. Sportul Studențesc și Progresul se întorc din două puncte diferite ale piramidei, dar cu aceeași miză: să demonstreze că o echipă poate dispărea din clasamente fără să dispară și din memoria orașului.