PNRR la final. Cu ce ne-am ales?

România a pus punct, începând de luni, unei adevărate curse contra cronometru pentru a îndeplini reformele și investițiile asumate prin PNRR.  Așadar, care ar fi bilanțul? Nici prea-prea, nici foarte-foarte.

Să nu uităm că în 2024 și 2025, România a renegociat planul acceptând să-și reducă alocările totale de la 29 la 21,4 miliarde de euro. Pur și simplul Bucureștiul a înțeles că nu mai poate finaliza toate obiectivele propuse.

A fost o dovadă de realism, dar nu toți banii au fost pierduți. O parte au putut fi transferați în noul program PeRower EU, destinat reformării sistemului energetic.

Pe partea de granturi, România ar urma să ajungă la peste 10 miliarde de euro din cele  peste 13 miliarde disponibile, potrivit ministrului interimar al Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru.

Și aici depinde ce parte a paharului vrem să vedem. Da, prin PNRR au intrat în România 10 miliarde de euro, bani pe care nu trebuie să-i înapoiem. Din cealaltă perspectivă, am pierdut 3 miliarde de euro fonduri nerambursabile.

Citeste si Bolojan: Am început cu un buget din PNRR pe zona de sănătate de peste două miliarde de euro şi prin reduceri succesive am ajuns la puţin peste un miliard

Per total, dacă punem la socoteală granturile și creditele cu dobândă redusă, România a reușit să atragă peste 60% din cele 20 de miliarde asumate.

Potrivit unei analize Euronews, în același timp, Austria are un grad de absorbție de peste 92%, Italia de 85%, iar Franța de 84%.

Dar cu ce rămânem, concret, în urma PNRR?

Probabil cel mai vizibil obiectiv îl constituie Autostrada Moldovei, A7, al cărui ultim tronson, până la Bacău, tocmai a fost inaugurat. Putem vorbi, de asemenea, despre aproape 1.000 de kilometri de rețele de canalizare și peste 300 de kilometri de rețele de apă potabilă.

Au fost modernizați mai puțin de 200 de kilometri de cale ferată, deși planurile vizau aproape 350.

A fost finalizată modernizarea a doar opt dintre cele 19 spitale planificate.

Să mai adăugăm aici renovări de școli și grădinițe, mii de clădiri publice și blocuri de locuințe au fost reabilitate termic.

Au fost și pierderi.

România și-a asumat renunțarea la 770 de milioane de euro prin blocarea legii salarizării.

Citeste si Avertisment Moody’s după blocajul pe legea salarizării. Alexandru Nazare: Este o problemă de credibilitate pentru România

Legea integrității a fost promulgată în ultima clipă, în speranța de a evita pierderea altor 770 de milioane de euro. Însă lucrurile nu sunt clare. Comisia de la Bruxelles încă analizează conformitatea cu legislația europeană, mai ales în ce privește amendamentul menit a-l lăsa fără mandat pe primarul Timișoarei, Dominic Fritz.

În concluzie, România a realizat, prin PNRR, numeroase obiective pe care altfel n-ar fi avut de unde să le finanțeze. Rămânem în același timp cu regretul de a nu fi reușit mai mult – din cauza slabei capacități administrative și a lipsei de voință politică.

Și mai e ceva: în ultimul timp, PNRR a devenit calul de bătaie al extremei drepte. În jurul planului s-au țesut conspirații și a fost prezentat drept o nenorocire abătută asupra României.

De unde se vede că, atunci când nu poți avansa soluții pentru o gestionare mai bună, preferi să dai foc întregii case.

 

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România