Eurocronica · 30 sept. 2026 · 3:47
Ascultă în aplicația Podli 🎧
Urmărește-ți podcasturile preferate, ascultă offline și în mașină cu CarPlay și Android Auto și continuă mereu de unde ai rămas. Încearcă gratuit.
Dezvăluirile ziarului american The Wall Street Journal, privitoare la afirmațiile ambasadoarei Statelor Unite în Grecia, Kimberly Guilfoyle, sunt confirmate și de ziarul britanic Financial Times. Acesta vorbește despre consecințele asupra situației politice de la București, în contextul unei posibile apropieri dintre Partidul Social Democrat și extrema dreaptă.
Când, după The Wall Street Journal, și Financial Times se ocupă îndeaproape de povestea ambasadoarei de la Atena și remarcile ei la adresa României, lucrurile încep să devină cât se poate de serioase.
Este vorba despre probabil cele mai importante și influente ziare financiare ale lumii, care ajung acolo unde se iau decizii cu impact global – de la cabinetele celor mai puternici decidenți politici la președinți de mari companii și fonduri de investiții, bancheri sau deținători de mari portofolii bursiere.
Financial Times confirmă, prin propriile surse, faptul că Guilfoyle a sugerat prăbușirea guvernului de la București pe 18 martie, în timpul unei cine oficiale la ambasada SUA din Atena, la care au participat peste o duzină de persoane, inclusiv politicieni, membri ai personalului ambasadei și cadre militare.
Publicația mai notează că după cina de la Atena, Guilfoyle a călătorit la București, unde s-a întâlnit inclusiv cu liderul PSD Sorin Grindeanu. Nu este clar dacă l-a sfătuit să se retragă din coaliția de guvernare, mai spune cotidianul britanic.
The Wall Street Journal a pus presiunile politice pe seama interesului părții americane, în asociere cu firma greacă Aktor, de a vinde gaz petrolier lichefiat, în Bulgaria și România, prin contracte pe termen lung la prețuri foarte mari.
De partea sa, Financial Times descrie situația politică tulbure de la București. Iar analistul politic consultat de ziar, Radu Magdin, spune ceea ce este perceput acum în cea mai mare parte a mediului politic românesc: că un foarte probabil eșec al liberalului Siegfried Mureșan în fața Parlamentului va deschide calea pentru o colaborare formală sau informală între centru-stânga și extrema dreaptă.
Și, de ce nu? Ambele părți au votat pentru a răsturna guvernul Bolojan.
Ambele părți sunt interesate să intre cât de repede în grațiile MAGA și ale lui Donald Trump și pentru aceasta sunt gata să plătească prețul. Poate, chiar, orice preț.
În ultimul timp, cu precădere de la nominalizarea lui Siegfried Mureșan, numeroase voci din PSD și-au înăsprit retorica naționalistă și antieuropeană, în ton cu extrema dreaptă.
Părțile au colaborat deja împărțindu-și funcții de conducere în Parlament. Și-au numit reciproc oamenii la vârful societăților publice de radio și televiziune.
Citeste si PSD și AUR își votează reciproc propunerile pentru șefia TVR și a Radioului Public
Au votat împreună pentru interzicerea vânzării pe bursă a unor pachete de acțiuni la companiile de stat. Au susținut un controversat proiect prin care organizațiile non-guvernamentale sunt obligate să facă publice toate sursele de finanțare și identitatea donatorilor.
Dacă propunerea Siegfried Mureșan cade la vot, conform așteptărilor, președintele va putea face o nouă nominalizare. Liderul PSD, Sorin Grindeanu, pare încredințat că o va primi.
Odată numirea făcută, președintele nu mai deține nicio pârghie constituțională pentru a influența formarea majorității.
Se va spulbera astfel una dintre liniile roșii pe care Nicușor Dan însuși a formulat-o: blocarea accesului extremei drepte la guvernare.
Iar articolele din The Wall Street Journal și Financial Times stau mărturie: lumea politică și financiară privește cu atenție spre România.
Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România