Când investitorii mizează pe ideea „pentru orice eventualitate”

Piețele sunt neliniștite. Avem aproape o săptămână de când piețele financiare s-au mișcat într-un teritoriu negativ. Indicii Bursei de Valori București (BVB) și acțiunile au scăzut, euro a crescut față de moneda națională, iar randamentul obligațiunilor a crescut.

Indicele BET a ajuns la o scădere lunară de 11,4%, iar ieri principalele acțiuni care compun indicele au scăzut. BRD SocGen, Cris-Tim, Transgaz, Transelectrica, Nuclearelectrica, Aquila Part Prod au scăzut, unele cu procentaje substanțiale pentru o singură zi.

S-a întâmplat ieri ceva cu aceste companii? Au avut ele rezultate financiare în scădere? Au pierdut vreun contract important? Nimic din toate acestea. Companiile au rămas la fel de performante ca în urmă cu o săptămână, două sau o lună.

Investitorii au vândut o parte din acțiunile pe care le aveau la unele companii, iar euro a depășit pragul de 5,26 de lei. Nu este un nivel reprezentativ, nici psihologic, dar evoluția pieței monetare i-a făcut pe analiști să afirme că BNR are de apărat un nou prag și anume 5,30 lei pentru un euro.

Mai îngrijorătoare este evoluția randamentului obligațiunilor românești pe 10 ani. Ieri, de exemplu, randamentul a ajuns la 7,7%, săptămâna trecută era la nivelul de 7,6%, iar în ultima lună randamentul a crescut cu aproximativ 80 de puncte de bază.

În ultima săptămână, dinamica nu a fost eminamente negativă, au fost și zile în care piețele și-au mai revenit, dar tendința este clar de scădere, în cazul acțiunilor listate la BVB și a monedei naționale, și de creștere a randamentelor obligațiunilor.

De fapt, ce se întâmplă pe piețe? În principiu, este simplu. Se vând acțiuni, se vând lei și se cumpără euro și se vând obligațiuni. De ce ies investitorii de pe activele financiare românești? În urmă cu câteva zile, am fi putut crede că există informații că ratingul României va fi retrogradat la sfârșitul acestei săptămâni la categoria „junk”.

Astăzi, pare destul de clar că va fi o săptămână agitată, plină de volatilitate, dar care nu anunță o retrogradare operată de S&P. Nu cred că România va fi trimisă la junk de agenția de rating (sper să nu regret vineri această afirmație tranșantă), așa cum nici investitorii nu cred în această variantă. Dar, unii dintre ei, deținători de acțiuni, obligațiuni sau plasamente financiare vor să își pună la adăpost investițiile „pentru orice eventualitate”. Este o măsură de minimă precauție pe care investitorii o iau chiar dacă probabil că foarte puțini ar paria într-adevăr pe o scădere a ratingului de țară.

Într-o discuție amicală cu un prieten ne întrebam cine cumpără acțiuni sau obligațiuni? O explicație este aceea că majoritatea absolută a cumpărătorilor cred că România nu va intra în categoria „nerecomandat pentru investiții”, ceea ce înseamnă că mizează că în următoarea perioadă piețele se vor liniști și vor începe să crească.

De asemenea, în ultimele zile am primit mai multe telefoane de la câțiva amici care m-au întrebat același lucru și anume: ce ar trebui să facă ei în condițiile în care prețul acțiunilor scade? De fiecare dată când primești întrebări de acest tip este foarte complicat, pentru că există riscul ca piața să acționeze în sensul contrar al recomandărilor.

De data aceasta, am mers pe mâna experților care spun că dacă vine o furtună pe piață cel mai bine este să aștepți să treacă. Și chiar dacă va dura o săptămână, o lună sau un an sunt multe șanse ca piețele să se întoarcă într-o zonă de creștere.

Să reamintim celebra vorbă: „vinde când alții cumpără și cumpără când ceilalți vând”. Teoretic este simplu. Practic, presiunea scăderilor și necunoscutul din față pot duce la reacții nepotrivite. Este o săptămână agitată pe piețe. Dacă rezultatul va fi cel așteptat, respectiv decizia S&P va fi ca ratingul să fie păstrat, și dacă apele se vor limpezi în politica românească sunt șanse mari ca investitorii să se liniștească.