De ce ne plac criptomonedele

În ultimele zile, am aflat o cifră greu de imaginat. Două surse serioase, un reprezentant al Autorității de Supraveghere Financiară (ASF) și unul al Băncii Naționale a României (BNR), au declarat că 15% din populația României deține criptoactive. Este adevărat că declarațiile reprezentantului BNR sunt mai precise decât cele ale demnitarului de la ASF. Adică, înțelegem că, pe de o parte, este vorba despre 15% din populația activă și, pe de altă parte, că nu toți sunt deținători de criptomonede, ci „sunt atrași” de astfel de active.

Dincolo de nuanțe, declarațiile oficialilor ne arată că peste un milion de români dețin sau sunt interesați de criptomonede. Numărul lor este enorm, dacă ne gândim că 30% din populație nu are un cont bancar, ceea ce ne spune destul de multe despre nivelul de bancarizare al societății românești.

De ce ne plac criptomonedele? Oficialii de la ASF și BNR au declarat că la nivel european, românii au cel mai mare procentaj de deținători de criptomonede din totalul populației active. Ne plac criptomonedele pentru că ne atrage îmbogățirea rapidă. În fond, cripto sunt văzute ca un mijloc de „a da lovitura”, „de a face bani buni” într-o perioadă scurtă de timp.

Cumpărătorii de monede virtuale se uită la creșterile de preț pe care acestea le înregistrează și speră să prindă o dinamică rapid ascendentă care să îi îmbogățească. Desigur, cei care achiziționează cripto ignoră prăbușirile de preț care se întâmplă periodic, uită repede înșelătoriile care s-au făcut pe o serie de platforme de tranzacționare și care au lăsat zeci de mii de oameni fără banii plasați în monede virtuale și, de asemenea, ignoră faptul că piața criptomonedelor este total nereglementată și nesupravegheată.

Pentru unii, totala libertate a acestei piețe reprezintă un atu, dar lucrurile stau în felul acesta atunci când prețurile cresc și toți deținătorii de cripto sunt fericiți. Când, însă, prețurile se prăbușeșc sau când platforma de tranzacționare se închide peste noapte și cumpărătorii pierd o mare parte din active, păgubiții și-ar dori ca piața să fie reglementată și supravegheată de o autoritate de profil.

Nu în ultimul rând, realitatea este că în România sunt foarte puține utilizări efective ale criptomonedelor. Adică, este foarte greu să găsești un loc oficial în care să poți face o plată în criptomonede.

Este posibil ca atracția față de criptoactive să aibă și o altă cauză. România este o societate cu un nivel ridicat al corupției și al economiei gri sau negre și în aceste condiții criptomonedele sunt un bun canal pentru plasamente de bani negri care pot fi eventual transformați în unii albi.

Există și o categorie de investitori care gândesc că este bine să cumpere acum un bitcoin, de exemplu, pentru orice eventualitate, adică să nu regrete mai târziu că au ratat afacerea vieții. Mai ales că sunt profesioniști, fani cripto, care prezic că una dintre monedele virtuale va atinge valoarea de un milion de dolari. În fața unui cântec de sirenă atât de spectaculos, o bună parte a populației cedează.

Epoca romantică a cumpărătorilor de criptomonede în numele unui ideal a trecut. Bitcoin a venit însoțit și de o poveste. S-a spus că este simbolul libertății financiare pentru că îi elibera pe deținători de sub jugul băncilor clasice. Acum, după mai bine de două decenii de la apariția cripto utilizatorii și publicul larg au înțeles că nu este vorba despre idealuri sfinte, ci pur și simplu despre bani câștigați sau pierduți.

Aproximativ 1,3 milioane de români au sau au avut criptomonede. Probabil cei mai mulți dintre ei au sume modice așteptând să dea lovitura și să se îmbogățească. Cei care și-au pierdut banii plasați în active virtuale sunt victime colaterale. Nimănui nu-i plac învinșii, tuturor le plac îmbogățiții peste noapte.