Între „harta” salariilor și creșterea inflației

Așa cum anticipase BNR, inflația revine în creștere în luna septembrie a.c. Datele statistice ne arată că inflația a urcat luna trecută la 6,6%, o creștere ușoară, dar care anunță și alte niveluri mai ridicate pentru sfârșitul acestui an, dacă observăm că raportul FMI publicat săptămâna aceasta estimează pentru România o rată a inflației medie de 8,2% pentru anul acesta.

Problemele vizibile legate de inflație sunt carburanții, benzina și motorina cu creșteri semnificative, 28% și respectiv 37%, și mai ales acest neînțeles capitol al chiriilor care vine cu o creștere anuală cu 40%, pe care nici măcar experții în domeniul imobiliar nu o pot explica.

Bineînțeles, problema inflației nu este generată doar de produsele petroliere și închirieri, ci de multe alte produse alimentare, nealimentare plus servicii care și ele au înregistrat creșteri notabile de prețuri și tarife.

Pentru a avea o imagine de ansamblu asupra inflației este bine să extindem în timp analiza. În barometrul pe luna septembrie, președintele INS, Tudorel Andrei compară prețurile medii din anul 2017 cu cele din august 2026. Astfel, anul acesta, prețurile au fost de 1,8 ori mai mari decât cele medii din anul 2017. Ceea ce înseamnă că într-un deceniu aproape a avut loc aproape o dublare a prețurilor. În perioada 2017-2026, tarifele serviciilor au crescut mai mult decât prețurile produselor alimentare și nealimentare și sunt „vinovate” într-o măsură mai mare pentru nivelul ridicat al inflației. Ciocolata și bomboanele s-au scumpit de 2,18 ori, brânza, carnea de vită, peștele și specialitățile de panificație au prețuri de două ori mai mari, perioada de raportare fiind august 2026 - anul 2017.

La produsele nealimentare, creșterile cele mai mari de prețuri sau tarife sunt la energia electrică, de 2,6 ori, la energia termică, de 2,1 ori, la motorină și lemne de foc, de două ori. Pentru servicii, cele mai mari creșteri de tarife s-au înregistrat la asigurări RCA, de aproape trei ori, iar la serviciile de apă, canal și salubritate, de 2,6 ori.

Ce ne arată cifrele? Că într-un deceniu prețurile au crescut accentuat și ele au afectat produse sau servicii de strictă necesitate care fac parte din coșul zilnic al multor consumatori.

Dincolo de analiza privind inflația, Barometrul publicat de INS oferă și date din alte zone relevante ale societății românești. De exemplu, publică un clasament al câștigurilor salariale medii pe județe. Dincolo de București, aflat evident în fruntea ierarhiei, merită specificate județele aflate peste media pe țară, care este de 5.820 lei. Astfel, deasupra mediei sunt județele Cluj, Timiș, Argeș, Sibiu și Ilfov. Sunt în top zonele de dezvoltare care au confirmat plus Ilfov, privilegiat de apropierea de București, și Argeș, un județ mai discret, dar cu multă forță industrială, nu doar în sectorul auto.

Pe ultimele locuri se află Hunedoara (efectul scăderii drastice a activității în sectorul minier și domeniul energetic), Botoșani (surprinzător, pentru că există în județ companii mari și performante) și Teleorman (care nu vrea sau nu poate să iasă din ceea se numește pol al sărăciei). Doar să precizăm că în Teleorman, aflat pe ultimul loc, câștigul salarial mediu net este de 4.252 lei, cu 27% mai mic decât media națională.

Să mai privim și către județele cu cei mai mulți, respectiv cei mai puțini, salariați. Dăm la o parte Bucureștiul, care în marea majoritate a clasamentelor se află pe primul loc și găsim în vârf Cluj, Timiș și Ilfov. Dar se poate remarca diferența care există: București are aproximativ 1,1 milioane de angajați, în timp ce celelalte trei județe au între 200.000 și 290.000 de salariați. Pe ultimele locuri, cu mai puțin de 50.000 de angajați, sunt Ialomița, Mehedinți și Giurgiu (38.000 de salariați). În ceea ce privește numărul de salariați, diferențele sunt extrem de mari și reflectă decalajele de dezvoltare. Inflația în schimb penalizează pe toată lumea, dar în special pe cei cu venituri reduse.