România și Polonia, braț la braț la creșterea datoriei publice și nivelul deficitului bugetar

Eurostat a publicat tradiționalul tablou de bord european care arată evoluția câtorva indicatori economici și bugetari în perioada 2022-2025. Este vorba despre datele privind deficitul bugetar, veniturile și cheltuielile bugetare ca pondere în PIB, datoria publică și PIB nominal. Tot acest set de date este publicat pentru fiecare stat membru.

La nivelul zonei euro și a Uniunii Europene indicatorii macroeconomici arată un progres realizat în ultimii patru ani. Este vorba despre un deficit bugetar de 3% din PIB. De asemenea, în medie, veniturile și cheltuielile au fost de 49%, respectiv 46% din PIB. Singura diferență între zona euro și întreaga Uniune Europeană este în ceea ce privește datoria publică. În cazul zonei euro, datoria publică a fost anul trecut de 87%, iar pentru Uniunea Europeană este de 81% din PIB.

Acestea sunt mediile, dar dincolo de ele Eurostat oferă același set de date pentru fiecare stat membru, ceea ce face mai ușoare comparațiile. Astfel, România a avut anul trecut cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană, 7,8% din PIB, urmată de Polonia care a închis anul trecut cu 7,2%. După cum se poate vedea primele doua state cu cele mai mari deficite, România și Polonia, sunt departe de media europeană, cu cifre mai mult decât duble.

Tot la capitolul deficit bugetar trebuie menționată „minunea” pe care a făcut-o Italia, care în patru ani a redus deficitul de la 8,1% la 3,1% din PIB, iar Grecia a reușit să treacă de la un deficit de 2,7% la un excedent de 2% din PIB. Cu siguranță, performanța Italiei ar trebui să fie studiu de caz și cele două exemple, Grecia și Italia ne arată că se poate face consolidare bugetară. În același timp, o evoluție negativă și surprinzătoare a avut Bulgaria, care exact cu un an înainte de a intra în zona euro a urcat deficitul la 4% din PIB, după ce în ultimii ani se încadrase în nivelul de 3% din PIB.

România a avut încasări bugetare în valoare de 35,6% din PIB, o creștere cu un procent, de la 34,6% din PIB în anul 2022. Desigur, o explicație poate fi aceea că avansul se datorează creșterii taxelor și impozitelor, dar România nu reușește să evite clasarea cu care ne-am obișnuit, respectiv pe ultimele locuri la nivel european, după Irlanda care a avut 24% și Malta, 35% din PIB.

În schimb, în materie de cheltuieli bugetare, România este mai aproape de media europeană, 43,4% față de 46% din PIB, ceea ce ne arată și nivelul ridicat al deficitului.

De asemenea, seria de date privind datoria publică este relevantă în cazul României și arată o creștere substanțială de la 48% la 59% din PIB în doar patru ani și lucrurile nu se opresc aici, pentru că anul acesta datoria publică va depăși pragul de 60% din PIB. Într-o situație aproape identică se află Polonia care și-a crescut datoria exact cu cifrele României.

Desigur, trebuie să menționăm și oile negre la nivel european în materie de datorie care rămân Grecia (145% din PIB), Italia (136%), Franța (115%), Spania (100 și Belgia (108%). Ce ne arată aceste cifre? Că sunt state membre pentru care datoria publică este o adevărată povară care nu poate fi redusă substanțial, iar în contextul creșterii costurilor de împrumut datoria poate fi dificil de finanțat.

De asemenea, sunt patru state membre care au o datorie publică mai mică de 30% din PIB, ceea ce arată că sustenabilitatea finanțelor publice se poate obține. Tabloul de bord european ne arată asemănările și deosebirile financiar-bugetare care există între statele europene.