Cât a contat economia în alegerile americane

Se spune că piețele nu se înșeală niciodată și dacă luăm în serios această idee putem constata că majoritatea investitorilor au apreciat rezultatele alegerilor legislative din America. De fapt, evoluția piețelor de capital importante din întreaga lume ne arată un amestec de optimism cu un tip de reticență care privește cu îngrijorare o posibilă reglementare mai strictă a companiilor de tehnologie.

Este clar că situația economică a SUA a jucat un rol semnificativ în campania electorală americană și implicit în alegeri. Dar economia a avut o evoluție paradoxală. Spre exemplu, creșterea economică în anul 2026 a fost cu 2,2%, un ritm mai ridicat decât în multe economii dezvoltate, precum Marea Britanie, Italia, Germania sau Franța. De asemenea, rata șomajului a rămas la un nivel redus, 4,2%, indicatorul „crearea de noi locuri de muncă” fiind important în SUA și luat în calcul în cele mai multe decizii de politică economică, inclusiv de Rezerva Federală americană.

Motoarele de creștere ale economiei americane au fost investițiile, cu precădere în domeniul tehnologiei, consumul populației, în creștere, și evoluția spectaculoasă a indicilor bursieri. Chiar dacă investițiile au crescut, concentrarea lor în domenii inovatoare a fost un ciudat bumerang, în sensul că baza industrială clasică pe care „a bătut monedă” Donald Trump în fosta campanie prezidențială nu a reușit să progreseze.

Economia americană nu a fost lipsită de evoluții negative. Mai întâi de toate inflația a ajuns în septembrie a.c. la 3,7%. Nu pare un nivel foarte ridicat, dar exemplele concrete sunt relevante. Astfel, s-a spus de multe ori în ultimele săptămâni că prețul benzinei la pompă a contat mult în procesul electoral. Iar galonul de benzină aproape că și-a dublat prețul în ultimul an.

Apoi, deficitul bugetar, deficitul comercial și datoria publică au atins cote extrem de ridicate. De exemplu, în luna august a.c., datoria publică a ajuns la suma fabuloasă de 40.000 miliarde de dolari. De fapt, datoria a fost împinsă de creșterea deficitului bugetar. Problema a fost că SUA au absorbit atât de mulți bani din piața financiară internațională încât a dus la creșterea dobânzilor nu doar pentru obligațiunile americane, ci pentru statele cu economii mai mici.

De altfel, în această toamnă randamentele obligațiunilor americane la 10 ani au depășit nivelul de 5%, ceea ce este foarte mult pentru cea mai mare economie a lumii.

Nu în ultimul rând, politica tarifară a lui Donald Trump a fost greșită pentru America și pentru cetățeni. O analiză publicată, la începutul acestui an, de Banca Rezervei Federale americane din New York arată că aproximativ 90% din tarifele impuse de președintele Donald Trump sunt în realitate suportate de consumatorii americani și de companii alimentând inflația și afectând puterea de cumpărare. Studiul contrazice afirmațiile demnitarilor americani din administrație care susțin că tarifele vamale sunt plătite de firmele care aduc mărfurile în economia SUA.

Potrivit analizei Rezervei Federale din New York nivelul mediu al tarifelor vamale a urcat rapid de la 2,6% la 13%. Vârful a fost atins atunci când suprataxele pentru China au fost stabilite la 125%, pentru ca ulterior să coboare ușor la 113%. Problema a fost că a existat un transfer integral al tarifelor vamale asupra prețurilor mărfurilor din import.

Măsura creșterii tarifelor vamale la care s-au adăugat efectele în prețuri ale conflictului din Golful Persic au dus la o reducere a puterii de cumpărare a populației și la o presiune asupra costurilor companiilor. Sunt evoluții economice care au contat pentru votul cetățenilor americani.

Este prea devreme pentru a anticipa în ce măsură politica economică americană se va modifica. Deocamdată, se pune sub semnul întrebării ritmul de dezvoltare al centrelor de date care sunt considerate prea mari consumatoare de energie. Cert este că naționalismul economic exagerat a primit o lovitură din partea majorității cetățenilor americani. Vom vedea dacă în următoarele luni se va schimba politica economică americană.