Un om de afaceri care a ratat șansa să tacă

Sincer, nu am priceput ce a vrut să spună un om de afaceri și, în același timp, șef de patronat. Cristian Erbașu, antreprenor și președintele Confederației Antreprenorilor și Investitorilor din România, a declarat ieri așa: „de 30 de ani, am vorbit numai despre fonduri europene. Trebuie să înțelegem că este necesar să ne pregătim, să lucrăm, să facem investiții programate de noi, nu impuse de la Bruxelles”.

Greu de înțeles. După momentul de perplexitate, apar câteva argumente logice.

Primul este că Bruxelles nu a impus. Programele cu fonduri europene au fost scrise de România și validate cu Comisia Europeană.

Planurile de dezvoltare care stau la temelia finanțărilor europene sunt construite de administrația românească și negociate cu instituțiile Uniunii Europene.

Deci, tronsoanele de autostradă, coridoarele de cale ferată, alocările pentru spitale, creșe, grădinițe, școli sau blocurile reabilitate termic finanțate cu bani europeni au fost alese de administrația centrală și locală din România. Chiar dacă este la modă astăzi să fii ceva mai eurosceptic, nu poți spune că Bruxelles a impus României investițiile în infrastructură sau în construcțiile civile.

Citeste si PNRR-ul din cartierul nostru

Al doilea argument logic este că un om de afaceri, în special din domeniul construcțiilor, ar trebui să fie foarte mulțumit că poate lucra și pe bani europeni, și pe bani de la bugetul național.

Cum spune celebra zicală: „nu contează ce culoare are pisica, important este să prindă șoareci”. În cazul de față, pentru societățile de construcții nu are importanță de unde vin banii, ci să existe lucrări și să fie plătite la timp. Sau, mă înșel cumva, este importantă sursa de finanțare?

Compania dlui Erbașu nu duce lipsă de comenzi de la stat, fie că este vorba despre administrația centrală sau cea locală. Firma Erbașu a construit sau va construi Sala Polivalentă din Tulcea, Sala Polivalentă din Oradea, câteva tronsoane de autostradă, câteva spitale, cămine studențești, Palatul Administrativ din Dolj, câteva hoteluri, stadionul Giulești, dar și viitoarele stadioane din Timișoara, Constanța sau Pitești.

Fără îndoială, Construcții Erbașu are un portofoliu impresionant de obiective realizate și de proiecte în curs de derulare. Iar, din ceea ce vedem în acest moment, firma condusă de Cristian Erbașu lucrează bine cu finanțări care vin de la Compania Națională de Investiții sau de la bugetele locale.

Citeste si Proiectele cu finanțare europeană sub presiunea scumpirilor și a lipsei constructorilor

Poate fi totuși o explicație pentru afirmațiile omului de afaceri.

Nu vreau ca acest comentariu să fie interpretat ca un atac la adresa lui Cristian Erbașu. La urma urmei, fiecare cetățean, om de afaceri sau angajat, are dreptul la opinie. Surprinzător la Cristian Erbașu este că prin nemulțumirea față de proiectele realizate cu fonduri europene „își taie jumătate de cracă de sub picioare”.

Totuși, dl. Erbașu are dreptate atunci când spune că este nevoie ca administrația să planifice și să finanțeze investițiile importante. De acord. Dar, omul de afaceri este demult în această piață și trebuie să știe că foarte rar, ca să nu spunem deloc, statul român, administrația centrală sau locală, a reușit să planifice și să bugeteze marile investiții.

Administrațiile nu lucrează în România cu bugete multianuale și de aceea planificarea este aproape imposibil de făcut. Iar Cristian Erbașu știe bine acest lucru chiar din întârzierea cu care își primește banii pentru lucrările efectuate. Dimpotrivă, chiar. Mult mai ușor de planificat și de finanțat sunt proiectele cu bani europeni, pentru că se execută pe baza unui plan și a unui buget.

Este de înțeles îngrijorarea dlui Erbașu: PNRR a adus proiecte și bani în domeniul construcțiilor și antreprenorii care activează în această ramură se întreabă: ce va urma? Chiar și în aceste condiții, Cristian Erbașu a ratat șansa să tacă.