Cât de mult seamănă Polonia cu România: deficite, datorie și excepția, creșterea economică

Polonia a ajuns să semene cu România: spectrul retrogradării ratingului de țară, deficit mare și datorie în creștere. Diferența vine din creșterea economică pe care Polonia va reuși să o atingă în următorii ani.

Polonia nu primește tratamentul României din partea agențiilor de rating. Chiar dacă Polonia nu este pe marginea retrogradării la junk, veștile nu sunt deloc bune. Respectiv, la sfârșitul săptămânii trecute, agenția S&P Global Ratings a coborât perspectiva economiei poloneze de la stabilă la negativă retrogradând și ratingul suveran de credit pe termen lung și scurt în moneda locală. Singurul calificativ care rămâne constant este ratingul pe termen scurt și lung pentru creditele în valută.

Cineva ar putea spune că retrogradarea perspectivei Poloniei nu înseamnă mare lucru, mai ales că ratingul este încă departe de pericolul junk-ului cum este în cazul României. Agenția S&P explică în raportul publicat la sfârșitul săptămânii trecute că perspectiva negativă aplicată Poloniei reflectă riscul ca deficitele bugetare ridicate și datoria publică în creștere să limiteze flexibilitatea politicilor fiscal-bugetare în fața unor posibile șocuri în viitor.

Dacă economia poloneză va avea de traversat crize mai complicate investitorii ar putea să treacă la o atitudine reticentă față de împrumuturile acordate și, de asemenea, ar putea să impună o ajustare fiscală, care ar afecta ritmul de creștere a economiei.

Instituția financiară internațională prezintă și un scenariu negativ și anume acela în care va fi nevoită să scadă ratingul de țară. S-ar putea întâmpla dacă dezechilibrele fiscale s-ar acumula în continuare și datoria va continua să crească, tendințe care vor duce la riscuri semnificative la adresa creșterii PIB și implicit la necesitatea unei ajustări fiscale bruște.

De asemenea, agenția de rating precizează că ar putea să ajungă să retrogradeze Polonia în situația în care războiul dintre Ucraina și Rusia va exercita o presiune suplimentară asupra finanțelor publice amplificând totodată riscurile de securitate.

Un al treilea scenariu este pozitiv și se referă la o revizuire a perspectivei, de la negativă la stabilă. Acest scenariu poate fi luat în calcul doar dacă guvernul limitează în mod sustenabil deficitul bugetar favorizând în felul acesta o reducere graduală a datoriei publice.

Dincolo de scenarii mai mult sau mai puțin optimiste, estimările S&P nu sunt deloc optimiste. Astfel, până în anul 2029 datoria publică va depăși 70% din PIB, o creștere cu 20 de puncte procentuale, ceea ce înseamnă una dintre cele mai rapide deteriorări de la nivelul economiei globale.

Deficitul bugetar a crescut și el într-un ritm accelerat ajungând în medie la 7% în anii 2025 și 2026. Cheltuielile mari pentru apărare (aproximativ 4%-5% din PIB), majorarea cheltuielilor cu salariile în sectorul public și creșterea cheltuielilor sociale au dus la escaladarea deficitului bugetar.

Agenția de rating notează că este puțin probabilă o consolidare bugetară înainte de alegerile parlamentare din anul 2027, deficitul urmând să ajungă anul viitor la 7,1% din PIB și la 6,2% din PIB în anul 2028.

După cum se poate vedea, situația Poloniei seamănă destul de mult cu cea a României. Cu o excepție notabilă și anume creșterea economică, un capitol la care Polonia va înregistra în următorii doi-trei ani un ritm de 3%. Creșterea se va baza pe cererea internă solidă și pe un nivel bun al exporturilor.

În fine, S&P Global Ratings atrage atenția și asupra climatului politic polarizat și asupra alegerilor parlamentare care vor avea loc anul viitor. Cel puțin Polonia nu este pe muchia junk-ului, acolo unde se află România. Cu siguranță, însă, între Polonia și România există multe asemănări și câteva deosebiri, dar niciuna dintre economii nu se află în cea mai bună formă.