Și totuși, ce se întâmplă cu focarul de pestă din Siberia?

Decesul cercetătoarei de la institutul din Irkuțk specializat în studierea ciumei generează îngrijorare în presa internațională. Autoritățile ruse continuă să ofere foarte puține informații. În timp ce comentatorii se întreabă care vor fi urmările asupra regimului Putin.

”Este aceasta criza de tip Cernobîl a lui Putin?”

– întreabă Newsweek:

”Moscova se confruntă cu o nouă și tulburătoare bătălie informațională legată de un eveniment care, probabil, este mai înspăimântător decât topirea nucleului unui reactor nuclear: un caz suspect de ciumă pneumonică.

Expertul consultat de publicația americană amintește că „Uniunea Sovietică a derulat, timp de decenii întregi, un program de arme biologice ofensive, iar unele dintre acele institute dedicate combaterii ciumei făceau parte din acel program. (...) Faptul că pe ușă scrie «ciumă» nu înseamnă că acesta este singurul domeniu de activitate; acolo se lucrează cu numeroși alți agenți biologici.”

Citeste si UE monitorizează potențialul focar de pestă și cere Rusiei transparență

După cum comentează Fox News, ”un singur deces într-un laborator nu poate pune capăt imediat regimului. Dar incidentele biologice mușamalizate – la fel ca dezastrul nuclear de la Cernobîl din 1986 sau războiul sovieto-afgan – se adaugă listei tot mai lungi de eșecuri sistemice de la Moscova”.

Potrivit expertului consultat de rețeaua de televiziune, ”intrebarea strategică pe termen lung este dacă acest lucru va avea un impact asupra lui Vladimir Putin și a controlului său asupra Kremlinului. Și aceasta, până în momentul în care propriul său popor va realiza că «Pur și simplu nu e bine, la fel ca și războiul din Ucraina. E încă un lucru de acest gen»”, a declarat expertul pentru Fox News.

Arme biologice?

Potrivit Le Figaro, ”Kremlinul a anunțat că nu deține informații referitoare la o solicitare a SUA adresată Moscovei pentru clarificări privind decesul suspect din Siberia.

Și directorul OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, a solicitat clarificări cu privire la informațiile din presă despre un al doilea angajat care suferă de pneumonie de origine necunoscută”.

BBC observă de asemenea că oficialii ruși au minimalizat situația.

Și aceasta, ”în timp ce speculațiile persistente privind decesul angajatei de laborator au generat un schimb de replici între Rusia și SUA, ridicând semne de întrebare cu privire la o posibilă răspândire a bolii în afara Rusiei”.

Financial Times notează că ”astfel de unități de cercetare precum cel din Irkuțk dispun de capacități de lucru asupra unor potențiale arme biologice, prin modificarea genetică a agenților patogeni pentru a-i face mai transmisibili sau mai letali – ori ambele.

La prima vedere, bacteria care provoacă ciuma nu ar părea cea mai evidentă alegere în acest scop, întrucât nu se transmite între oameni la fel de ușor ca alți agenți patogeni cunoscuți și poate fi tratată cu medicamentele existente.

Pe lângă ciumă, institutul din Irkutsk studiază și alți agenți patogeni care s-ar preta mai bine utilizării ca arme biologice datorită letalității lor, inclusiv bacteria care cauzează antraxul”.