Când amintirile devin mărturie - Partea 2 - Ep. 111

Dacă ai putea privi înapoi la toată viața ta și să alegi momentele în care Dumnezeu a fost alături de tine, care ar fi acelea? Poate că unele ar fi momente de bucurie: o relație, nașterea unui copil, o ușă care s-a deschis exact la momentul potrivit. Dar poate că printre ele ar fi și momente pe care, la vremea respectivă, nu le-ai fi numit deloc binecuvântări: o ușă care s-a închis, o pierdere, o perioadă de teamă, o rugăciune la care ai așteptat mult un răspuns. Ce se întâmplă însă atunci când, privind în urmă, începi să vezi că Dumnezeu a fost prezent în toate aceste momente? În episodul trecut am vorbit despre pietrele memoriale din Iosua 4 — despre acele pietre pe care israeliții le-au păstrat pentru a-și aminti ce făcuse Dumnezeu și pentru a putea povesti generațiilor următoare. Astăzi vreau să vă povestesc despre pietrele mele. Despre momentele frumoase, dar și despre cele dureroase, care, puse împreună, spun povestea felului în care Dumnezeu a fost alături de mine, chiar și atunci când eu nu Îl vedeam.