Ziua în care Nicușor Dan nominalizează un alt patrulea premier. De ce „desemnarea lui Sorin Grindeanu ar fi foarte riscantă” (HotNews)

Misiunea noului premier: managementul speranței (Cotidianul) - România a scăpat de junk, cel puţin până la începutul anului viitor, dar nu a scăpat de problemele de astăzi (Ziarul Financiar)

Desemnarea noului premier: Preşedintele Nicuşor Dan are luni negocieri cu liderii partidelor / PNL și AUR au anunțat că nu vor propune niciun nume / PSD defilează cu Grindeanu / Nazare sau „tehnocratul” Leonardo Badea, variante pentru o conciliere între partide? UDMR nu crede în soluția premierului tehnocrat (G4Media)

Președintele Nicușor Dan are, luni, convocate negocieri cu liderii partidelor parlamentare, în intervalul orar 14:00-19.00, urmând ca apoi să desemneze un nou premier. Dat fiind faptul că liderii partidelor au exprimat în spațiul public argumente care arată că nu au disponibilitate pentru o conciliere care să conducă la formarea unei majorități parlamentare, e greu de presupus că nominalizarea pe care o va face Nicușor Dan va rezolva actuala criză guvernamentală.

În prezent sunt vehiculate mai multe nume pentru funcția de premier, inclusiv a actualului ministru al Finanțelor, Alexandru Nazare, care deși e parte din PNL, se bucură de susținerea PSD. În același timp, liderul PSD, Sorin Grindeanu a spus explicit – în mai multe rânduri – că are mandat din partea partidului să își asume funcția de premier, așteptând ca președintele Nicușor Dan să-l desemneze.

Continuarea, pe pagina G4Media.

Ziua în care Nicușor Dan nominalizează un alt patrulea premier. De ce „desemnarea lui Sorin Grindeanu ar fi foarte riscantă” (HotNews)

La 153 de zile de la demiterea Guvernului Bolojan, Nicușor Dan urmează să facă o nouă desemnare de premier – a patra – după o nouă rundă de consultări cu partidele.

Politologul Cristian Pîrvulescu vorbește, într-un interviu pentru publicul HotNews, despre varianta de prim-ministru care, în opinia sa, „are cele mai mari șanse” să treacă de Parlament în acest moment. 

Propunerea cred că va fi un independent. Motivele sunt clare. S-au acumulat enorm de multe tensiuni în societate. Partidele au dovedit, toate, incapacitatea de a găsi o majoritate.

Pîrvulescu avertizează că „încă o nominalizare politică nu riscă decât să continue criza”.

De data asta totul converge spre susținerea unui guvern, dar va depinde cum va fi guvernul format, cine vor fi membrii săi. Pentru că partidele nu pot vota cu ochii închiși o listă de guvern. 

Sunt, însă, aproape sigur că USR nu va mai face parte din viitorul guvern. USR acuză orice independent că ar fi un pesedist camuflat.

PNL ar accepta mai ușor un guvern tehnocrat decât unul cu miniștri PSD, dar din calcul, nu din principiu. Un guvern cu miniștri tehnocrați i-ar permite să-l voteze fără să răspundă pentru el, iar măsurile grele rămân în contul premierului, nu al partidului. Un guvern cu miniștri PSD l-ar obliga să-și asume din nou o colaborare cu partidul care a contribuit la căderea Guvernului Bolojan.

Misiunea noului premier: managementul speranței (Cotidianul)

O economie nu repornește într-o societate care a încetat să creadă că repornirea e posibilă, scrie Radu Magdin, analist, consultant în comunicare și strateg politic român, cunoscut pentru expertiza sa în leadership, geopolitică și comunicare strategică.

În opinia sa, noul premier nu va putea cumpăra optimism din bani publici, pentru simplul motiv că banii nu există. Va trebui să-l construiască pe altă cale: predictibilitate, investiții deblocate, reforme care cer mai multă voință decât buget și, peste toate, rezultate. Rigoarea și speranța nu se exclud. Speranța credibilă apare atunci când o direcție clară primește primele dovezi că lucrurile chiar se mișcă.

Noul premier nu se poate prezenta doar cu un discurs liniștitor despre stabilitate. După o perioadă atât de lungă de incertitudine, mesajul „stați liniștiți, avem stabilitate” nu mai convinge pe nimeni. Speranța se administrează prin victorii de etapă.

România a scăpat de junk, cel puţin până la începutul anului viitor, dar nu a scăpat de problemele de astăzi (Ziarul Financiar)

România a scăpat, cel puţin până la începutul anului viitor, de retrogradarea agenţiilor de rating, având în vedere decizia de vineri a agenţiei S&P , după deciziile asemănătare ale Fitch şi Moody′s din septembrie, dar nu a scăpat de probleme.

Creşterea preţurilor la energie în lume din cauza conflictului din Iran, deci şi în România, creşterea dobânzilor pe pieţele externe la niveluri fără precedent – în SUA titlurile de stat americane pe 10 ani au atins cel mai ridicat nivel din ultimii 25 de ani, iar în Europa, Germania are dobânzi de peste 4% la obligaţiunile pe 10 ani - la care se adaugă retragerea destul de importantă şi agresivă a investitorilor străini din titlurile de stat româneşti, pun o presiune ridicată pe cursul valutar leu/euro care creşte, pe dobânzile la lei şi la valută la care trebuie să se împrumute Ministerul Finaţelor, ca să nu mai vorbim de faptul că variantele de împrumut ale României s-au redus considerabil.