Ce ofertă i-a făcut Grindeanu lui Bolojan. Numele dorit de PSD pentru șefia guvernului (Adevărul)

Președintele ezită, AUR+PSD își împart țara (DW) - Cât ne costă financiar fiecare lună de criză (Ziarul Financiar)

Ce ofertă i-a făcut Grindeanu lui Bolojan. Numele dorit de PSD pentru șefia guvernului SURSE (Adevărul)

Liderul PSD Sorin Grindeanu i-a propus premierului Ilie Bolojan un pact de neagresiune, astfel încât cele două partide - PSD și PNL - să voteze instalarea unui nou guvern condus de un premier tehnocrat, iar în Parlament nici PSD, nici PNL să nu mai colaboreze cu AUR, susțin surse politice pentru Adevărul. Ilie Bolojan a refuzat ambele variante.

Sorin Grindeanu încearcă să evite o negociere cu AUR sau cu restul formațiunilor extremiste pentru instalarea noului guvern, din cauza presiunilor de la Bruxelles, susțin surse din conducerea partidului. Prin urmare, Grindeanu ar prefera un vot alături de PNL și UDMR. USR nu e luat în calcul în nicio variantă de colaborare.

Astfel, Sorin Grindeanu i-a propus lui Bolojan un vot comun pentru un guvern condus de Alexandru Nazare, fost liberal, în acest moment perceput ca tehnocrat. Nazare ar urma să formeze un guvern mixt: cu miniștri PSD, UDMR, dar și liberali din eșalonul secund.

România, între opțiunea Alexandru Nazare premier și anticipate (Cotidianul)

Cine este Alexandru Nazare și cine sunt greii din PDL și PNL care i-au conturat cariera.

Alexandru Nazare este ministru interimar al Finanțelor. A mai ocupat această funcție în guvernul condus de Florin Cîțu, între decembrie 2020 și iulie 2021, și a fost ministru al Transporturilor în Guvernul Mihai Răzvan Ungureanu.

A fost deputat, senator și, din octombrie 2024, membru al Consiliului de Administrație al Băncii Naționale a României. În iunie 2025, și-a suspendat poziția de la BNR și a revenit la conducerea Ministerului Finanțelor, în Guvernul Ilie Bolojan.

Nazare a fost membru PDL din 2008 și a ajuns în PNL la final de 2014, odată cu fuziunea celor două partide. În 2012, a fost ales deputat. A activat în grupul parlamentar al PDL până în februarie 2015, iar ulterior în grupul parlamentar al PNL.

Analiză: Președintele ezită, AUR+PSD își împart țara (DW)

Președintele Nicușor Dan continuă să fie nehotărât în privința nominalizării unui prim-ministru. Ecuația rămâne blocată, perspectiva alegerilor anticipate e tot mai mult luată în calcul, iar partidele au început campania electorală în teritoriu.

AUR care își trimite oamenii în fiecare weekend să-l însoțească pe Călin Georgescu în târguri, biserici și mănăstiri, e cel mai avansat și are 40% în ultimul sondaj, mai mult decât dublu față de PSD (19%), partid care și-a început deja campania în teritoriu, iar afișele liderilor social-democrați sunt lipite în multe orașe. În schimb, PNL se erodeze în această guvernare interimară prelungită și a scăzut cu patru procente din luna mai, când guvernul Ilie Bolojan a fost dat jos printr-o moțiune comună PSD+AUR, iar USR (cotat cu 9%), deși ia tot mai mult distanță față de Nicușor Dan, se află pe un trend descendent potrivit celei mai noi cercetări sociologice (INSCOP Research, septembrie 2026).

În vreme ce președintele refuză un guvern votat de extremiști, PSD și AUR își pun în aplicare strategia lor comună: rând pe rând subminează orice formă de stabilitate instituțională și în paralel capturează pas cu pas puterea.

Președintele dispune de o singură pârghie constituțională reală în această criză: desemnare premierului. Până acum a jucat această carte în defavoarea lui, fracturând partidul care-i putea fi aliat. Poziția lui Nicușor Dan pierde treptat din influență, nu doar fiindcă prelungește artificial o criză care putea fi evitată, ci și pentru că nu reușește să-și țină promisiunea, făcută de mai multe ori, de a publica raportul privind alegerile prezidențiale din 2024, anulate după primul tur în care a câștigat Călin Georgescu. Legitimitatea prezidențială depinde de acest raport, fiindcă societatea a fost divizată de decizia Curții Constituționale de anulare a scrutinului de acum doi ani, chiar dacă decizia judecătorilor constituționali a fost luată pe baza documentelor declasificate de serviciile secrete. Intruziunea rusă în alegerile autohtone e complicată, fiindcă dacă a existat, înseamnă că serviciile secrete nu și-au făcut treaba, iar dacă nu a existat, atunci apare întrebarea cine a distorsionat alegerile.

Cât ne costă financiar fiecare lună de criză (Ziarul Financiar)

Pieţele au suportat criza politică cu stoicism. Dar, dacă gluma se îngroaşă, atunci rezultatul ar putea fi chiar neplăcut. Totuşi: avem nevoie de un guvern, dar de orice guvern? Dragoş Cabat: Decât un guvern care să oprească reformele, mai bine lipsă. Dar, criza costă. Potrivit unui studiu al Patronatului Concordia, o lună de criză costă 1,6 mld. lei.

„Credeţi că un guvern PSD-AUR va fi un guvern care să continue reformele ce sunt absolut obligatorii?“, se întreabă economistul Dragoş Cabat.

Consecinţele economice negative ale lipsei unui guvern cu puteri depline sunt bănuite, dar greu de cuantificat, la acest moment. Vor deveni vizibile pe măsură ce obiectivele ce pot fi îndeplinite doar de un guvern cu puteri depline vor fi amânate: rectificarea bugetară, proiectul legii bugetului pe 2027, efortul de a convinge OECD că ţara merită să fie primită în club.