Canada, ”membru asociat” al UE. Dar ce ar însemna aceasta?

Parteneriatul Uniunea Europeană-Canada a fost unul dintre principalele ale discursului susținut miercuri de Ursula von der Leyen în fața Parlamentului European. Dar cum ar putea arăta acest parteneriat? Aici lucrurile nu sunt foarte clare.

Fără îndoială, propunerea adresată Canadei de a deveni ”membru asociat” al Uniunii Europene rămâne momentul de vârf al discursului.

De față se afla premierul canadian Mark Carney – și a fost pentru prima oară când un lider al unei țări terțe s-a aflat în hemiciclul de la Strasbourg la prezentarea raportului despre starea Uniunii.

Dar ce ar presupune statutul de ”membru asociat”? Foarte multe nu se știu.

Din discursul Ursulei von der Leyen am aflat că ar fi vorba despre o alianță tehnologică, despre integrarea în domeniul apărării, cooperare în zona arctică. De asemenea, părțile vor lucra împreună în domenii precum energia, materiile prime critice, inteligența artificială, tehnologiile cuantice, securitatea cibernetică.

Președinta Comisiei a mai precizat că parteneriatul nu este împotriva nimănui – și asta în plin război comercial dintre Canada și Statele Unite. A mai spus tot ea că UE și Canada sunt aduse împreună de angajamentul lor față de democrație. Iarăși, un à propos cât se poate de transparent la Statele Unite.

Citeste si Starea Uniunii: o Europă mai puternică dar și mai vulnerabilă ca niciodată (VIDEO)

Concret, calitatea de ”membru asociat” nu există încă în legislația europeană. Iar dacă nu există, modelul ar trebui inventat sau ... adaptat.

Ar putea fi, de exemplu, ceva echivalent cu Zona de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător, care guvernează relațiile comerciale dintre UE respectiv R. Moldova și Ucraina.

Poate, ceva în genul calității de ”membru asociat” propusă acum câteva luni Ucrainei de cancelarul Friedrich Merz – și respinsă de Kiev. Ceva intermediar între stat terț și membru cu drepturi depline.

Un lucru este cert: Canada și Uniunea Europeană au nevoie una de cealaltă, într-o lume tot mai complicată, în care China și Rusia subminează democrațiile occidentale iar Statele Unite, cu Donald Trump, sunt tot mai puțin interesate de cooperarea transatlantică - atunci când liderul de la Casa Albă nu spune direct că vrea să anexeze Canada sau Groenlanda. Sau când nu se implică direct în alegeri, de partea forțelor populiste anti-UE.

Citeste si „Ceva unic”: o alianță între Canada și Uniunea Europeană

La fel de clar este că edificarea relației speciale UE-Canada nu va fi simplă. Iar un indiciu este și felul în care liderii grupurilor de extremă dreapta l-au evitat pe premierul canadian, la intrarea acestuia în hemiciclul de la Strasbourg.

Atât șeful grupului de extremă-dreapta „Patrioții” — francezul Jordan Bardella — cât și liderii grupului „Europa Națiunilor Suverane” (condus de Alternativa pentru Germania) și-au lăsat locurile goale la venirea premierului canadian în hemiciclu. Astfel, ei au evitat strângerea de mână atunci când Mark Carney a trecut să-i salute pe liderii grupurilor parlamentare, alături de Roberta Metsola.  

Un gest aparent minor, dar care spune multe despre cum se vor putea raporta formațiunile populiste la relația cu Canada, dacă vor ajunge să aibă putere de decizie în instituțiile UE sau în marile state membre.

 

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România