Germania și Franța: ciocnirea naționalismelor și pericolul pentru Europa

Victoria AfD în alegerile din landul german Saxonia Anhalt a stârnit un val de entuziasm în rândul liderilor AUR, dar vestea nu a fost primită peste tot la fel în mediile de extremă dreapta din Europa. În Franța, bunăoară, extrema dreaptă își menține o atitudine rezervată.

Reuniunea Națională (RN), cu Marine le Pen pe primul loc în sondajele de opinie pentru alegerile prezidențiale, păstrează distanța față de omologul său din Germania.

Relațiile dintre cele două partide sunt reci și se pare că așa vor rămâne.

Colegii de la secțiunea RFI în limba engleză reamintesc că, acum doi ani, în mijlocul campaniei electorale europene -  pe când RN și AfD erau încă aliate - Maximilian Krah, candidatul principal al partidului german, a stârnit o controversă. Într-un ziar italian, el a declarat că ”un membru SS nu este automat un infractor”.

O declarație rău primită în Franța, cu experiența ei istorică legată de ocupația nazistă. Ca partid naționalist, RN nu putea accepta așa ceva.

Mai ales că partidul tocmai se afla în ascensiune după ani de eforturi pentru a se desprinde de imaginea negativă dată de simpatiile fondatorului, Jean-Marie Le Pen, față de regimul de la Vichy, aliat al Axei.

Așa că Marine Le Pen și tânărul ei discipol Jordan Bardella au decis să rupă legăturile și să nu mai facă parte din același grup parlamentar cu AfD, în ciuda încercărilor de conciliere ale copreședintelui partidului, Alice Weidel.

 

Citeste si Ruptură franco-germană pe frontul naționalist – și un semnal pentru Europa

Relațiile erau și până atunci tensionate după ce Marine Le Pen își exprimase în mod special „opoziția flagrantă” față de politica de „remigrare” susținută de AfD; partidul elaborase un plan de expulzare a cetățenilor străini - sau de origine străină - considerați slab asimilați, un grup estimat la două milioane de persoane. Nici asta nu a plăcut în Franța.

Pe scurt, situația devenise prea toxică pentru Reuniunea Națională.

După cum relatează France 24, întrebat sâmbătă despre posibilitatea ca RN să se reconecteze cu AfD în urma succesului scontat al formațiunii germane, președintele RN, Jordan Bardella, a declarat că acest lucru „nu este pe ordinea de zi”.

Însă alți comentatori, precum editorialistul săptămânalului L’Express, văd doar o ruptură superficială. Deși partidul lui Jordan Bardella s-a rupt public de AfD, în practică, atitudinile lor  din Parlamentul European  rămân adesea identice.

Citeste si AfD, între izolare și guvernare în Saxonia-Anhalt

Povestea, însă, spune ceva despre felul în care guvernele ar interacționa în Europa în cazul în care ar fi controlate de partidele din extrema dreaptă. În Europa, naționalismele sunt de sens contrar, îndreptate împotriva unor alte națiuni rivale. Trimiterile la istorie joacă un rol esențial.

Și nu doar Franța și Germania împărtășesc un trecut amar. La fel, Austria și Italia, Germania și Polonia, Ungaria și Slovacia sau România. Ca să nu mai vorbim despre Balcani, unde fiecare națiune se vrea ”mare”, ceea ce înseamnă, automat, niște vecini ”mici”.

Toate acestea au dus la războaie îndelungate și sângeroase în istorie. Ceea ce Uniunea Europeană încearcă să evite, prin aducerea tuturor împreună și desființarea granițelor interne.

Problema este că extrema dreaptă contestă exact Uniunea Europeană. Și asta numai a pace nu miroase.

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România