Economia, între ajustări și incertitudini

Cum începe toamna pentru economie? Cu câteva vești bune, dar și cu o continuare a evoluțiilor complicate. Ieri, Ministerul Finanțelor a publicat datele privind deficitul bugetar. Rezultatul este promițător dacă remarcăm că deficitul bugetar s-a redus simțitor față de aceeași perioadă a anului trecut, respectiv de la 76 la 48 miliarde de lei. În termeni procentuali, scăderea este de asemenea vizibilă, de la 4% la 2,34% din PIB. Cifrele deficitului ne arată că sunt șanse mari ca ținta de anul acesta să fie atinsă, ceea ce anticipează agențiile de rating care au acordat calificative României în această vară.

Datele bugetare ne mai oferă o evoluție pozitivă și anume veniturile au crescut mai rapid decât cheltuielile, respectiv cu 11% față de 2%. Putem vorbi despre creșterile de taxe și impozite, despre inflația care ajută încasările bugetare, despre ratarea măsurilor care ar fi trebuit să ducă la o scădere accentuată a cheltuielilor publice. Toate acestea pot fi criticabile, dar ritmul de creștere al veniturilor mai mare decât al cheltuielilor este un semn de echilibrare a finanțelor publice și de reducere a deficitului bugetar.

O întrebare există totuși în jurul bugetului de stat. Și anume: care este nivelul plăților întârziate? Sunt semnale din economie legate de acest subiect. În mod clar, de exemplu, furnizorii de energie electrică și gaze naturale au de încasat mulți bani de la buget în contul facturilor din perioada aplicării unor tarife plafonate. În buget, nu sunt vizibile datoriile statului, dar apar reprezentanți ai unor sectoare economice care revendică o fluență mai mare a plăților de la buget.

Cifra inflației a scăzut. Rata anuală a ajuns în iulie a.c. la 8,2% după ce în luna mai a.c. atingea un mic record de aproape 11% și după ce a scăzut în iunie a.c. la 10,4%.

Este adevărat că reducerea se datorează în special efectului de bază, respectiv trecerea la compararea tarifelor energetice de astăzi cu cele de la momentul post-liberalizare. Consumatorii nu simt o reducere a prețurilor, pentru că nu există. Dar rata inflației din luna iulie a.c. dă semnalul calmării creșterii prețurilor în următoarea perioadă. Dacă bineînțeles nu vor apărea alți factori inflaționiști externi așa cum s-a întâmplat în martie a.c., atunci când a izbucnit conflictul din Orientul Mijlociu și prețurile materiilor prime energetice au crescut rapid.

Veștile bune se cam opresc aici. Mai departe apar riscurile. Cel mai recent este legat de avertismentul agenției Moody’s referitor la neadoptarea legii de salarizare unitară. Nota instituției financiare are o observație extrem de serioasă și anume aceea că lipsa unei înțelegeri pe marginea proiectului legii de salarizare unitară induce neîncredere față de voința politică de a păstra ritmul de scădere a deficitului bugetar. Agenția de rating exprimă o temere pe care nu doar analiștii de la Moody’s o au și anume că un viitor guvern ar putea lua măsuri care vor duce la creșterea deficitului.

Tema salarizării bugetare nu este marginală, pentru că cheltuielile de personal rămân al doilea cel mai mare capitol de cheltuieli publice (după cele cu pensiile) și reprezintă mai mult de o cincime din totalul cheltuielilor bugetare. Legea de salarizare unitară este văzută ca un test atât de agențiile de rating, cât și de Comisia Europeană. Reprezentanții acestor instituții recomandă adoptarea unei legislații care să fie sustenabilă, adică să permită atingerea țintelor de deficit asumate de România prin planul fiscal-bugetar pe termen mediu.

Consumul rămâne în scădere, dar ca și în cazul inflației ritmul a încetinit. Producția industrială a continuat să scadă în comparație cu anul trecut, în schimb sectorul construcțiilor a crescut în iunie a.c. cu aproape 20% față de aceeași perioadă a anului trecut.

Sunt mulți indicatori care pot arăta evoluția economiei românești. Dar este clar că ne aflăm într-o perioadă de ajustare și incertitudini care nu poate ajuta mediul economic.