Când agențiile de rating au „suflet”

Analiștii economici se așteptau ca agenția de rating Moody's să retrogradeze calificativul Franței. Și totuși, Moody's a păstrat același nivel al ratingului de țară, respectiv Aa3. Analiștii economici francezi mizau pe o scădere a calificativului pentru că Franța se afla într-un adevărat haos social.

Imaginile cu clădiri publice incendiate, cu magazine jefuite și cu confruntări de stradă între protestatari și forțele de ordine i-au făcut pe cei mai mulți experți să parieze pe o scădere a ratingului de țară. Moody's, însă, nu s-a lăsat impresionată de violențele din stradă. Agențiile de rating au reacționat la fel și în fața crizei politice din România, adică au privit situația cu calm.

Au avut instituțiile financiare „milă” de state aflate într-un impas politic sau social? Au avut agențiile de rating „suflet” iertând Franța și, eventual, România? Este greu de spus, dar publicația franceză „La Tribune” abordează subiectul în alt fel. Și anume, se întreabă în ce măsură agențiile de rating iau în calcul capacitatea unei țări de a rămâne stabilă, credibilă și capabilă să își onoreze angajamentele financiare?

Recent, un studiu realizat sub egida Fondului Monetar Internațional (FMI) de către trei economiști analizează modul în care cele trei agenții de rating cu notorietate, S&P, Moody’s și Fitch, iau deciziile. Astfel, cei trei economiști au analizat notările agențiilor în perioada 1995-2025 pentru 132 de țări. Concluzia studiului este clară și anume că datoria publică acumulată cântărește mult mai mult în stabilirea unui rating decât orice eforturi promise pentru reducerea deficitelor. Cu alte cuvinte, agențiile de rating sunt mai sensibile la stocul de datorie decât la promisiunile de a redresa finanțele publice. Este o concluzie la care ar trebui să se gândească și decidenții politici din România.

Studiul celor trei economiști merge, însă, mai departe și arată că la niveluri comparabile ale datoriei suverane și deficitului bugetar, două țări pot primi ratinguri diferite. De ce? Autorii studiului arată că diferența vine din caracteristicile specifice.

Economiștii au construit o simulare care estimează nivelul datoriei publice la care o țară riscă să fie retrogradată cu o probabilitate de 50% de la un rating de AA. Trebuie precizat că analiza nu calculează o procedură de lucru pentru agențiile de rating, ci ajung la un indicator pe care îl numesc „toleranță față de datorie”.

Astfel, clasamentul este relevant. Singapore este pe primul loc cu un nivel al datoriei de 272% din PIB pentru a ajunge la un punct critic la care ratingul va fi coborât. Germania este la 248% din PIB, Elveția ajunge la 230% din PIB, SUA este la 161% din PIB, Franța se află la 135% din PIB, iar Italia se situează la numai 89% din PIB. Să explicăm că analiza vorbește despre o datorie potențială și nivelul la care o agenție va decide să coboare ratingul de țară. iar cu cât cifra este mai mare cu atât șansele ca retrogradarea să aibă loc sunt mai mici. În același timp, precizează autorii, cifrele nu reprezintă previziuni pentru scăderea ratingului. Dar, se poate observa că Franța, cu o datorie de 119% din PIB, este aproape de nivelul de alarmă, iar Italia l-a depășit cu mult.

Deciziile agențiilor de rating nu iau în calcul doar deficitul și datoria, ci țin și de instituțiile statului, de starea economiei, de capacitatea statului de a colecta taxe și impozite sau de un mediu social stabil. Toate acestea formează un capital de încredere care este la fel de important precum gradul de îndatorare sau creșterea deficitului. Dacă România va ține cont de acest studiu și de aceste criterii ar putea să treacă mai ușor peste o perioadă care se anunță în continuare dificilă.