Pădurile de fag și de molid - cele mai mari „depozite” de carbon ale țării

Un puiet de câțiva centimetri abia plantat abia se dumirește ce-i cu el în primii ani, ca un copil. Abia când coroana și trunchiul se dezvoltă, ritmul de captare a emisiilor de carbon urcă, apoi se echilibrează la maturitate.

Pădurile României cresc cu circa 8,5 m³ de lemn pe hectar pe an, adică aproximativ 9 tone de CO2 captate. La capătul vieții, o pădure virgină de fag și brad, ca cea de la Șinca, ține în biomasă aproape 260 de tone de carbon pe hectar, adică peste 900 de tone de CO2.

Specia contează și la noi. Fagul acoperă 31% din păduri, dar are 38% din volumul de lemn. Rășinoasele ocupă 26% din suprafață și au 31% din volum.

Cu alte cuvinte, fagul și molidul sunt cele mai mari „depozite” de carbon ale țării.